MKSolutions

Marketing Sales Discutii de spre marketing Ce-i nou in marketing

i-Guide online mai 7, 2009

i_guide_timisoara

Fii practic prin „i – Guide online”, un portal manager, menit sa simplifice obtinerea informatiilor si  mai mult, a serviciilor, prin intermediul Internetului! De ce sa pierzi mult timp stând la cozi, dând telefoane, cautând promotii si oferte în cât mai multe locuri când „i – Guide online” îti sta la dispozitie? În doar câteva minute, prin accesarea portalului, vei putea face o multime de lucruri direct de acasa sau de la birou. Gasesti tot ce ai nevoie si tot ce-ti poti dori în cele patru mari categorii ale portalului– Istoric/Cultural, Medical, Freetime si Business – si îti poti organiza activitatea zilnica mult mai usor. Ai posibilitatea de a studia serviciile puse la dispozitie, ofertele, promotiile, de a alege ceea ce ti se potriveste, de la o programare la medic pâna la achizitionarea unui bilet la teatru sau rezervarea unei mese la restaurant. Si nu te costa nimic! „i – Guide online” e rezultatul dezvoltarii domeniului informational si te astepta sa-i cunosti potentialul! Iar la întrebarea „care sunt avantajele clientilor acestui portal?”, raspunsul e cât se poate de simplu! Gânditi-va doar la numarul zilnic de vizitatori si raspunsul vine de la sine! De ce „i – Guide online”? Pentru publicitate la nivel national si international, prin text, imagini, video, informatii de contact usor accesibile. Pentru impact, pentru captarea atentiei…pe scurt, pentru o promovare a produselor si serviciilor clientilor într-un timp foarte scurt si unui public cât mai numeros. În plus, administrarea portalului se va face saptamânal, fapt ce permite clientilor posibilitatea de a adauga informatii despre oferte, promotii, servicii. De luat în calcul este si diversitatea vizitatorilor portalului, potentialii clienti – atât cetateni români, cât si vizitatori online din alte tari, turisti, posibili oameni de afaceri si investitori straini. „i – Guide online”, la îndemâna ta, oricând!

I-Guide Online

I-Guide Online

 

Vor sau nu vor…reusi? ianuarie 24, 2009

2

  • Cei care vor reusi
  • Cei care nu vor reusi …sa treaca peste aceasta criza, indiferent de natura ei.

Cei care vor reusi sunt cei care vad in aceasta criza o oportunitate. Cred ca cei care deja vad comportamentele specifice acestei crize, au identificat pana in acest moment oportunitati de produse sau servicii noi pe care piata le va cere. Da, bugetele de investitii poate sunt mai mici, se dau angajati afara, dar cu siguranta exista niste nevoi pe care piata acum le are mai bine definite ca niciodata – identifica-le si criza se va transforma pentru tine intr-o oportunitate de a genera profit.

Mai exista si cei care inteleg ca de fapt si de drept aceasta criza este o oportunitate de a analiza procesele redundante din cadrul organizatiei lor si sa faca ceva in privinta lor. Poate unii dintre noi stim, poate altii nu, dar daca luam sa analizam doar pierderile care reies din cauza unor probleme de comunicare, o sa fim surprisi…si nu intr-un sens pozitiv. Deci, identificarea proceselor redundante si a celor care nu sunt functionale, si optimizarea sau eliminarea lor, va duce de fapt la niste organizatii mai sustenabile si astfel criza s-a dovedit o oportunitate. Acum intrebarea este cat de mult know-how exista in Romania la nivel de leadership si management pentru a obtine acest lucru.

Cei care nu vor reusi sunt cei care in primul rand in acest moment au intrat intr-un proces reactiv de frica. Sunt cei care percep criza ca un motiv de a mai da afara niste angajati, dar fara a urmari niste strategii bine definite. Vorbeam de curand cu un consultant care a fost implicat deja in cateva procese de restructurari si am aflat cu stupoare ca nu sunt ei cei care in urma analizei iau tot timpul decizia de cati oameni trebuie dati afara, ci sunt cei care conduc afacerea, care pe motive deloc fondate, spun ca atatia oameni trebuiesc dati afara. E un fel de a actiona pentru ca trebuie actionat, sau mai bine spus “doing the right thing wrong”.

 

Optimizarea bugetului de marketing pe timp de criză ianuarie 24, 2009

Potrivit analizei “Optimising the Marketing Budget in Recession”, realizat de grupul Ogilvy pentru clienţii afectaţi de criză, ar trebui continuată investiţia în marketing şi comunicare, pentru ca în perioada post-recesiune afacerea să fie solidă.

Unele companii au succes în perioada recesiunii. Acestea văd criza ca pe o oportunitate de a se dezvolta. În timp ce competitorii intră în panică, ele îşi pun la punct planul de creştere prin investiţii susţinute. Optimizarea bugetului de marketing este doar una dintre problemele cu care aceste companii se confruntă. Cele care decid să continue să investească în marketing beneficiază, de obicei, de o dezvoltare a afacerii, chiar mai mare decât într-o perioadă normală.

Iată câteva sfaturi din acest studiu:

Consumatorii sunt mai prudenţi în achiziţionarea produselor pe timp de criză, în special a celor din domeniul financiar. Aceasta poate fi o oportunitate de a crea produse şi branduri eficiente.

Research-ul ne poate ajuta să identificăm pierderile. Când costurile vor fi tăiate, nu se va simţi imediat. Declinul în relaţia consumatorului cu brandul se va putea vedea în research abia după 6 luni.

În timpul recesiunii, companiile au oportunitatea de a câştiga mai mult market share decât într-o perioadă normală.

În cazul unei companii profitabile, ar trebui cheltuit şi ultimul cent, pentru a continua dezvoltarea.

Companiilor care reduc cheltuielile le va fi greu şi le va lua mai mult timp sa se întoarcă la perioada de pre-recesiune.

O analiză economică propune 3 scenarii privind cheltuielile:
a) să se menţină adspend la acelaşi nivel,
b) să se reducă cheltuielile cu 50% timp de un an, apoi să se revină la cheltuielile normale,
c) să se reducă / taie cheltuielile cu 100% în decursul unui an şi apoi să se revină la cheltuielile normale.

În majoritatea cazurilor, companiile aleg variana b), durând 2 ani să recupereze costurile pieţei, iar în cazul în care aleg varianta c) durează 4 ani să îşi recupereze costurile.
Companiile care doresc să recupereze costurile într-un an după recesiune trebuie să cheltuiască în jur de 60% mai mult pe marketing decât suma pe care au economisit-o, tăind din bugetul de marketing iniţial.

Slăbiciunile competitorilor într-un moment când majoritatea consumatorilor încă cheltuiesc poate fi o bună oportunitate pentru afaceri noi, branduri sau idei de campanii. Cele mai de success campanii şi produse au fost lansate în recesiune (Disney, Microsoft, Apple, iPod).

Nu apela doar la latura raţională a gândirii în comunicare. Apelează la emoţii. Campaniile emotive se vând mai bine decât cele raţionale sau persuasive, deoarece brandurile sunt construite pe emoţii.

TV-ul este unul din cele mai eficiente tipuri de media. Campaniile care folosesc TV-ul au o mai mare rată de succes (66%) decât campaniile care nu folosesc acest mediu (49%).
Argumentele pentru folosirea TV-ului ar fi că acest mediu este mult mai eficient şi afectiv.

Cea mai bună cale de a măsura impactul marketingului asupra vânzărilor pe termen scurt este crearea modelului econometric.

Modelele se bazează pe două elemente:
a) vânzarile brandului,
b) toţi factorii care afectează vânzările, cum ar fi preţul, distribuţia, noile produse, advertisingul competitiv.

Supravieţuirea companiei este prioritară şi reducerile pot fi inevitabile. Cele mai sigure reduceri pentru companie

pot fi:
- să se taie bugetul pentru brandurile mici, mai degrabă decât pentru brandurile mari
- micile branduri de multe ori au o disproporţie a cheltuielilor pentru marketing, pentru că încearcă să crească, dar brandurile mari au o probabilitate mai mare de a aduce venituri mari în termen scurt,
- explotează sezonabilitatea pentru a face reduceri în afara perioadelor cu vânzări mari. Pierderile vor fi mai mici.
- acordă suport brandurilor care stagnează.

 

www.mksolutions.ro octombrie 22, 2008

Categorisit la Uncategorized — mkssblog @ 9:49 pm
Tags: , , ,
 

MKSolutions – MarKeting Solutions octombrie 26, 2008

De unde vine MKSolutions si care este viziunea noastra?

MKSolutions sau Marketing Solutions

Primul pas este informarea, in orice faci. Scopul acestui site este da a te informa depre serviciile noastre si experienta noastra profesionala.
Totul incepe cu o idee chiar daca este vorba despre un produs sau un serviciu nou, un start-up sau o imagine noua pentru o companie, toate au la baza o idee. Transformarea acestei idei in realitate este adevarata provocare.
Strategie de brand, branding-ul nu inseamna deloc publicitate, marketing sau PR. Branding-ul are loc inainte de toate. Mai intai construiesti un brand, apoi il promovezi. Strategia de brand este la baza oricarui brand de succes. Aceasta strategie presupune definirea clara a valorilor si esentei brandului tau, pozitionarea acestuia si stabilirea strategiei de comunicare la nivelul dorit, pe nisa aleasa.
Colateralele si scopul oricarui material colateral, indiferent ca este vorba de o brosura, un catalog, o componenta signaletica, sau un element de design interior, sunt de a continua trasarea imaginii brandului tau. Astfel materialele colaterale reprezinta de multe ori primul contact pe care clientii il au cu compania ta. Si cum prima impresie este foarte greu de schimbat, dezvoltarea acestora trebuie sa imbine cu succes creativitatea si eficienta in comunicare.


Este ok sa faci branding digital? Ce este el?

Da, este indicat. Exista o vorba “ daca nu ai site, nu existi!”. In multe situatii insa, un site poate sa iti faca mai mult rau decat bine daca realizarea acestuia nu se ridica la nivelul brandului tau, daca acesta nu transmite cu acuratete valorile companiei tale, daca nu face parte dintr-o strategie de comunicare bine stabilita.
In ziua de azi nu poti trata prezenta ta pe internet ca o brosura asezata acolo, care “da bine” si atat. Nu atragi atentia cu nimic si cazi in banal. Companiile care au simtit si au inteles acest fenomen fac investitii enorme in schimbarea site-urilor si ofera vzitatorilor experiente interactive prin continut, sustinere vizuala si grad ridicat de functionalitate. Creeaza dialogul dintre site-ul tau si vizitator, pentru ca este de 5 ori mai scump sa castigi vizitatori noi decat sa-i pastrezi pe cei vechi.

MARKETING SOLUTIONS
Tel.:  0726 1515 77
office@mksolutions.ro
http://www.mksolutions.ro
http://www.mksblog.wordpress.com – All about marketing

office timisoara – romania@2008

 

Cum sa faci marketing de Sarbatori!!! decembrie 2, 2008

Orice producator, pentru a avea succes la consumatori in perioada sarbatorilor de iarna, atat din punct de vedere al vanzarilor, cat si al imaginii, trebuie sa isi adapteze strategia de comunicare si marketing nevoilor si comportamentului de consum din acea perioada.

Una dintre strategii este aceea de a lansa pe piata produse relevante pentru consumator in perioada sarbatorilor, cum este de exemplu Tuborg Christmas Brew, o bere de sezon cu un gust special, sau in Franta cand se lanseaza un vin special de sezon – Beaujolais.Pentru produsele mai putin relevante pentru perioada de iarna, strategia este aceea de a le promova mai mult si de a adapta comunicarea din perspectiva spiritului de sarbatori (exemplu: “Brandul X iti ureaza Craciun Fericit”). Exceptia o constituie confectiile si ofertele speciale pentru cadouri.Pentru a se bucura de succes, produsul de sezon trebuie promovat pe o perioada mai lunga de timp. in afara de cresterea vanzarilor, pentru un producator este important sa stie daca investitia in produsul special conceput a meritat. Iar un ingredient esential pentru reteta succesului este legatura emotionala care se stabileste intre produs si consumatorul caruia ii este adresat acest produs.Creierul uman este impartit in doua emisfere: cea dreapta, care este responsabila cu deciziile rationale, si emisfera stanga unde se regasesc intuitia si creativitatea. De Sarbatori, deciziile de cumparare sunt influentate de emisfera stanga. Ca urmare, consumatorii sunt mai receptivi la produsele speciale si iau decizia de cumparare in functie de produs si de atmosfera care il inconjoara, in momentul in care ia decizia de cumparare, orice persoana tine cont de destinatia produsului: pentru distractie, petreceri si asa mai departe. Pornind de la aceste studii de comportament, ce incercam noi si ceilalti producatori sa facem? Daca in mod normal perioada Sarbatorilor incepea la jumatatea lunii decembrie, pentru a prelungi starea speciala de Sarbatori, compania noastra a inceput promovarea produselor inca de la inceputul lunii noiembrie. Asa cum se intampla si in capitalele europene, toate strazile si magazinele sunt pregatite cu mult timp inainte de Craciun pentru a crea starea de bine si de bucurie specifica acestei perioade.Oamenii sunt foarte mult influentati de mediul in care traiesc, iar perceptia lor poate fi usor mentinuta. Lansarea unor produse speciale are avantaje, dar si multe dezavantaje pentru un producator.

In momentul lansarii Tuborg Christmas Brew in Romania, am pornit cu ideea de a starni o mare curiozitate in randul consumatorilor si o asteptare la fel de mare pentru o bere produsa in cantitate limitata si disponibila doar intr-un scurt interval de timp: noiembrie – decembrie. Dezavantajul principal consta in faptul ca investim foarte mult sa lansam si sa mentinem pe piata un produs timp de o luna si jumatate, dupa care il retragem. Eforturile de productie, distributie, marketing si publicitate sunt considerabile. Foarte multi producatori fac greseala de a se folosi de reducerea de preturi din perioada de iarna, pentru o perioada prea lunga, in ideea de a vinde mai mult. Nu trebuie sa uitam ca dupa sarbatorile de iarna, incepand de la jumatatea lunii ianuarie, vine o perioada in care consumatorul devine rational. Acum este momentul in care decizia de cumparare este dominata de emisfera dreapta a creierului uman, de aceea in comunicare devine important sa ne adresam creierului ca un tot. De aceea, orice marketer trebuie sa fie pregatit si cu un plan de promovare dupa sarbatori. De asemenea o atentie aparte trebuie acordata si clientilor care sunt supermarket-uri sau magazine mici.

 

Cei 4P – din seria Marketing mix decembrie 7, 2008

Popular, “marketing” reprezinta promovarea produselor, mai ales publicitatea şi brandingul. Totuşi, în limbaj profesional termenul are un spectru mai mare de înţelesuri care au ca element comun punerea în centrul atenţiei a clienţilor. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorinţele unor grupuri de clienţi, şi, în anumite cazuri, chiar a unor clienţi anume. McCarthy a împărţit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.

Cei patru P sunt:

  • Produs: Aspectele de Managementul produsului şi marketing de produs se ocupă de specificaţiile bunului sau produsului în cauză, şi la modul în care relaţionează la nevoile şi dorinţele utilizatorului final.
  • Preţ: Se referă la procesul de stabilire a preţului pentru un produs, inclusiv reducerile de preţ.
  • Promovare: Include reclama, relaţiile publice, publicitatea şi vânzările personale, şi se referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
  • Plasament sau distribuţie, se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referinţă la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura industrială, şi segmentul căruia se adresează(tineri adulţi, familii, companii, oameni de afaceri, femei, bărbaţi, etc.).marketing_4p_mksolutions

Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing. Modelul celor 4P este folositor mai ales când se foloseşte pentru produse de o valoare redusă. Produsele industriale, serviciile şi produsele cu o valoare mare au nevoie de mici adaptări ale acestui model. Marketingul serviciilor trebuie să aibă în vedere natura unicităţii serviciilor. Marketingul industrial sau B2B trebuie să ţină seama de valoarea pe termen lung a acordurilor contractuale care sunt specifice tranzacţiilor din lanţul de aprovizionare. Marketingul relaţiilor încearcă să facă acest lucru privind marketingul prin prisma valorii pe termen lung a relaţiilor decât prin prisma tranzacţiilor individuale.

Ca opozant al acestei teorii, Morgan, în Riding the Waves of Change (Jossey-Bass, 1988), adaugă :

“Poate că cea mai importantă critică pe care o putem aduce abordării 4P, şi de care ar trebui să fii conştient, este că în mod inconştient îmbrăţişează punctul de vedere interior–exterior (privind de la produsele companiei), pe când esenţa marketingului ar trebui să fie punctul de vedere exterior–interior”.

Chiar şi aşa, prin construirea acestui set uşor memorabil, teoria 4P este un ghid rapid care acoperă majoritatea categoriilor majore ale activităţii de marketing, precum şi cadrul în care aceste pot fi utilizate.

 

Marketing, dar pe ocolite – un articol care place decembrie 12, 2008

Un studiu recent, realizat de Linea Directa Communication, despre practicile de marketing direct folosite in regiunea central si est-europeana (Romania, Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia), reconfirma statutul acestui tip de comunicare: este inca in fasa. Studiul arata ca, desi companiile utilizeaza marketingul direct, aceasta practica ramane mult in umbra celorlalte.

Majoritatea companiilor respondente declara ca investesc mai putin de 10% din bugetul total de marketing in acest scop. Ceea ce este destul de putin, spun specialistii, adica, intre 2,7 si 8,2% din cifra totala de afaceri, in functie de industrie. Acestea sunt insa procente medii, care refl ecta situatia generala din cele cinci piete central si est-europene care au fost incluse in studiu. Intre acestea, Romania este piata in care marketingul direct atinge cele mai scazute cote.

Cu alte cuvinte, daca in Ungaria, spre exemplu, companiile aloca, in medie, 84.000 de euro anual pentru comunicarea directa, iar in Polonia 67.000, la noi companiile nu indraznesc sa puna la bataie mai mult de 27.000 de euro pentru aceste activitati. Studiul a fost realizat in perioada aprilie-iunie 2008, prin intermediul unor sondaje telefonice, in cinci tari din regiunea central si est-europeana: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania. 1.295 de directori de marketing au raspuns intrebarilor din chestionare.

Este vorba totusi de o nisa care ar putea fi speculata, crede Doru Spataru, managing partner in cadrul Front Line Marketing, mai ales acum, pentru ca este relativ ieftina comparativ cu alte metode de comunicare. In vreme de criza, aceasta caracteristica a marketingului direct s-ar putea transforma intr-un avantaj. Vorbim, prin urmare, despre o piata mica, dar cu un ritm de crestere anuala rezonabil, de 30%. Astfel, daca in 2007 valoarea pietei s-a ridicat la aproximativ 22 de milioane de euro, pentru acest an este asteptat sa atinga 30-35 de milioane de euro.

“Cu toate acestea, in acest moment, piata este la circa 15-20% din potentialul sau”, observa Dejan Grbic, directorul general al Linea Directa Communications. De avantajele acestui gen de marketing profita in special companii multinationale precum cea franceza de cosmetice Yves Rocher. Toti practicienii de marketing direct spun ca cele mai utilizate canale de comunicare directa raman posta si e-mail-ul. Aproximativ o treime dintre companii fac outsourcing pentru o parte dintre activitatile de marketing direct pe care le desfasoara, Romania clasandu-se penultima din acest punct de vedere.

Astfel, 27,85% dintre companiile chestionate au raspuns ca isi externalizeaza actiunile de comunicare directa. Dintre cele cinci tari subiecte ale sondajului, companiile cehe care folosesc marketingul direct au cea mai mare rata de externalizare (43,5%), urmate de cele din Slovacia cu aproape 43% si cele din Polonia cu 39,3%.

Cel mai activ domeniu in comunicarea directa este retailul, in timp ce bankingul si asigurarile sunt domeniile care apeleaza cel mai mult la outsourcing. Pentru companiile din FMCG, HoReCa si turism, activitatile de marketing direct au mai degraba un rol formal. Un alt aspect la care se face referire in studiul citat este legat de frecventa utilizarii serviciilor de call center.

Rezultatul cercetarii a fost surprinzator: 67% dintre companii nu folosesc deloc serviciile de call center, 21% au call centere interne, in timp ce doar 8% externalizeaza acest tip de serviciu. In general, companiile care fac outsourcing pentru call centere fac parte din domeniul financiar, IT, retail, FMCG si HoReCa.
de_del

 

Va mutati pe Internet? decembrie 12, 2008

“Vin vremuri grele”, rezuma Mihai Fanache, proprietarul agentiei de publicitate MediaCafe, cum crede ca va arata anul viitor pentru industria publicitatii din Romania. Afirmatia lui e bazata in principal pe faptul ca, in lumina crizei financiare, tot mai multe companii au inceput sa-si reduca bugetele alocate promovarii. “In mod normal, ar trebui sa creasca bugetele, dar in conditii de criza este greu de spus ce se poate intampla”, apreciaza Fanache. Diminuarea investitiilor se va accentua anul viitor, spun specialistii, ca parte a strategiei companiilor de reducere a costurilor ca reactie la criza. Multi dintre publicitarii romani considera inevitabila aceasta imputinare a banilor pentru promovare, in special in randul companiilor din domeniul bancar, imobiliar, auto sau telecom, internetul fiind de altfel primul segment estimat sa cada. “Anul viitor, cele mai afectate vor fi bugetele pentru media de nisa. Am auzit ca bugetele pentru publicitatea online sunt deja in scadere si, probabil, clientii isi vor calcula mult mai atent cheltuielile in aceasta directie”, afirma Radu Florescu, directorul general al agentiei de publicitate Saatchi & Saatchi. Mai exact, daca firmele vor cauta calea cea mai eficienta de a transmite mesajul publicitar la cat mai multe persoane, spune el, atunci publicitatea la televiziune este cea mai la indemana solutie, restul canalelor de promovare fiind mai putin solicitate.

de_del2

Categoria specialistilor din industrie care prevad ca piata de publicitate online va fi cea mai afectata anul viitor de criza isi bazeaza afirmatia pe exemplul Marii Britanii, cea mai mare piata de promovare online din lume, cu 20% din bugetul total de publicitate directionat pe internet, care trece deja printr-o perioada de declin, semn ca nicio piata nu va fi ocolita de criza. Totodata, este in calcul si faptul ca internetul este cel mai nou venit in ecuatia publicitatii in Romania, iar asa cum a fost adoptat de companii, la fel de bine poate fi pus in asteptare pentru o perioada.

“Totusi, bugetele pe aceasta zona sunt deja mici si nu stiu cati jucatori isi pot permite cu adevarat, chiar si pe timp de criza, sa dispara de tot din online”, replica Radu Ionescu, managing director al Kinecto, care desfasoara activitati in domeniul marketingului online. Pentru anumite categorii de produse, in special din randul celor foarte populare printre consumatori, care nu ar mai avea astfel nevoie de eforturi mari de promovare, internetul va ramane in continuare cel mai adecvat canal de publicitate. Cei care au nevoie, in schimb, de o promovare agresiva vor fi nevoiti sa investeasca in primul rand in media traditionale, precum televiziunea, presa scrisa sau outdoor-ul. Problema reala apare doar in cazul clientilor care au decis sa suspende aproape in totalitate bugetul de comunicare din cauza scaderii drastice a vanzarilor din ultima perioada.

Felix Tataru, directorul general al agentiei GMP si presedintele International Advertising Association (IAA), crede ca piata de publicitate online reprezinta un segment care va avea de suferit din cauza crizei, dar nu va fi cel mai afectata. Tataru aduce drept argument faptul ca piata de publicitate online din Romania este inca mica, de aproxi­mativ 15 milioane de euro, adica mai putin de 3% din intreaga piata de publicitate, cifrata la 600 de milioane de euro. “In online este inca prea devreme sa vorbim de un efect major”, sustine Felix Tataru.

Scenariul in care mediul online va resimti criza, dar intr-o masura mai mica decat alte medii de promovare, este sustinut de cei ce considera ca publicitatea pe internet va inregistra totusi cresteri anul viitor, chiar daca mai mici decat pana acum. “Nu vom mai vedea cresteri de 50-70%. Anul viitor va creste probabil cu cel mult 30%”, apreciaza Calin Fusu, fondatorul Neogen. Cele mai afectate vor fi, in opinia sa, site-urile mai mici si proiectele online noi, care sperau la castiguri din publicitate, fara a avea insa un model de business bine definit.

In ultimii ani, piata de publicitate online a inregistrat cresteri remarcabile, estimate in jur de 100% de la an la an, desi cifrele vehiculate in industrie nu au fost pana acum rezultate ale unor cercetari riguroase de piata. Si estimarile privind valoarea pietei pentru anul acesta difera, fiind cuprinse intre 12 si 20 de milioane de euro, raportate la o valoare de aproximativ 8,5 de milioane de euro atribuita pietei in 2007. Din luna decembrie insa vor aparea primele date mai precise, calculate de Interactive Advertising Bureau (IAB), asociatia companiilor care au activitate pe internet, de la agentii interactive de publicitate si de marketing si pana la cele de publishing. IAB, care reprezinta in prezent in Europa 20 de tari, a initiat o serie de cercetari in colaborare cu PricewaterhouseCoopers, urmand sa publice date auditate referitoare la primul semestru din 2008 in comparatie cu aceeasi perioada din anul precedent, potrivit lui Ionut Oprea, directorul executiv al IAB Romania. Odata creionata o dimensiune clara a pietei, este de asteptat sa creasca deopotriva interesul publicitarilor si al companiilor aflate in cautare de media noi de promovare, mai ales in conditiile in care se manifesta o usoara saturare a publicitatii in mediile de promovare traditionale. “Anul viitor, companiile vor cheltui mai putin pe publicitate in ansamblu, dar bugetul pentru online va creste, mai ales ca este un mediu masurabil”, e de parere Calin Fusu.

Anca Arsene , Ana Raduta

 

Poate scoala sa formeze un marketer? decembrie 18, 2008

Buna intrebare, greu raspuns. Cred ca la fel ca oricare alta meserie, cea de marketer nu se poate deprinde(cel putin nu in totalitate) pe bancile unei institutii de invatamant. Personal, consider ca nici nu ar trebui sa fie altfel. Sa nu dam totusi dovada de exces de zel, pretinzand de la altii lucruri pe care noi nu le facem. Si la care nu suntem dispusi sa punem umarul.

employee_group
Ce formeaza de fapt scoala?

Pentru cei care sunt dispusi sa receptioneze informatii si idei, scoala poate forma conceptii. Partea mai putin placuta insa e ca acestea pot fi avantajoase sau paguboase pentru startul carierei tanarului specialist.

Cine e mai castigat? Cel care isi petrece mult timp intr-un amfiteatru? Sau cel obisnuit sa ia pulsul strazii? Sa simta tendintele si sa aiba nebunia de a fi cu un pas inaintea celorlalti? Cartile de marketing pot fi citite si de catre un om care nu urmeaza cursurile unei astfel de facultati. Multi oameni cu realizari importante in acest domeniu nu au urmat o facultate de specialitate.

Si atunci ? Ce le spunem viitorilor aspiranti la urmarea unei meserii in lumea Marketingului ? Eu le spun ca nu sunt de acord cu aceasta ura impotriva scolii. Da, si eu am fost(si sunt !) impotriva multora dintre aspectele existente in sistemul de invatamant din Romania. Dar cred ca putem gasi aur printre zgura. Cred ca lupa poate fi pusa astfel incat sa gasim lucruri folositoare pentru ceea ce ne intereseaza.

Doamna invatatoare avea un obicei care ni se parea ciudat. Ne incuraja sa ne orientam atentia catre lectura suplimentara. Desi atunci poate ni s-a parut nedrept, astazi asta face diferenta mai mult decat oricand. Cei dispusi sa fie la curent cu noutatile din acest domeniu fascinant de dinamic sunt campionii de maine. Astazi vorbim despre New Marketing. Asa ceva nu se prea spune in scoli.

Ne putem forma o atitudine care sa gaseasca ceva bun oriunde ar intoarce privirea. Acesta e in opinia mea cel mai potrivit raspuns la intrebarea din titlu. Scoala nu poate forma un marketer.
Dar poate forma un om cu o atitudine de marketer.

Ovidiu Miron


 

Cele 22 LEGI de Baza ale Marketingului decembrie 22, 2008

 

Criza financiara!!! ianuarie 24, 2009

CRIZA FINANCIARA!

-acest colos al massmediei, creeat pentru a frana haosul care se produsese pe piata financiara din Europa. Toata lumea stie ca “e criza financiara”, dar putini stiu ce e de fapt o criza financiara.

Crize financiare au mai fost si vor mai fi.

Romania nu este in criza financiara din simplul motiv ca noi nu avem industrie, adica economia e moarta. Toate tarile sarace, inclusiv Romania, sunt conduse nu de catre conducatorii lor, ci de cei din tarile bogate, cu alte cuvinte suntem manipulati ca niste marionete. Si un exemplu elocvent, Tariceanu spunea ca Romania nu este in criza si ca nu va fi afectata. Cand “mai marii” au zis “intrati dracului in criza”, Tariceanu a iesit la tv ca e criza in Romania. Got it?
<!–<br />google_ad_client = “pub-1428111455153164″;<br />google_ad_host = “pub-1599271086004685″;<br />/* 468×60, created 8/16/08 */<br />google_ad_slot = “2575821301″;<br />google_ad_width = 468;<br />google_ad_height = 60;<br />//–><br />
<br />src=”http://pagead2.googlesyndication.com/pagead/show_ads.js” type=”text/javascript”><br
Criza financiara este decalnsata de faptul ca nu exista bani.  Da, banii fizici (LICHIDITATI) nu mai exista si sunt in circulatie doar cei virtuali, adica din banci, iar ce care mai exista fizic, nu au acoperire.

In SUA doar 3% din banii in circulatie sunt fizici, restul… Ati auzit de Rezerva Federala? E BNR-ul Americii, institutia care tipareste bani. Statul zice, am nevoie de 50 de miliarde de dolari, Rezerva Federala tipareste banii si asa din nimic au rasarit niste bani; care vor fi depusi intr-un cont bancar, 10% vor fi pastrati in rezerva obligatorie a bancii, asadar 90% sunt bani in plus, numai buni pentru a fi imprumutati. Adica, orice depozit de bani creste de 9 ori valoarea originala, devalorizand moneda si crescand preturile. Sa zicem ca luati un imprumut de 50.000 de euro. Evident ca pentru a putea plati trebuie sa aveti un loc de munca, la care o sa va dedicati si mai mult pentru a putea plati nu?
Si daca nu platesti, banca iti ia casa, si ca sa nu iti ia casa, te imprumuti si mai mult, si ca te-ai imprumutat si mai mult de cat erai, trebuie sa mucesti si mai mult ca sa iti acoperi costurile de zi cu zi. In sistemul financiar, banii sunt datorii si datoriile sunt bani. Daca toata lumea si-ar putea plati darile, daca nu ar fi imprumuturi nu ar fi bani. Cu cat mai multe datorii, cu atat sunt mai multi bani. Ia ganditi-va: banii sunt creati din indatorare. Ce fac oamenii cand au datorii? Se supun angajarii ca sa le plateasca. Daca banii pot fi creati doar din imprumuturi, cum poate o societate sa fie lipsita de datorii? Ei bine, nu poate si asta e si scopul. Asta se numeste sclavie. Cum bine zic unii, indatorarea este o arma folosita pentru a cucerii si inrobi societati, unde dobanda este munitia.

In timp ce noi, oamenii nu constietizam asta, bancile in colborare cu guverne continua sa isi perfectioneze tacticile de lupta economica, dand nastere la Fondul Monetar International sau Banca Mondiala si inventeaza soldatul modern care nu se lupta cu pusca in mana si anume asasinul economic.

Un produs al mass-mediei sau chiar exista?

In State azi si in Europa peste 6 luni?

Hmmm…si revesul?

Va invit!

 

Bugetul de marketing – prima victima pe timp de criza. ianuarie 24, 2009

Categorisit la Uncategorized — mkssblog @ 11:08 pm
Tags:

Nu mai putem vorbi de marketing fara sa ne uitam si la criza financiara si ce impact are asupra marketingului.

Cehov spunea ca doar imbecilii si sarlatanii scriu si le inteleg pe toate. Fara pretentia ca le intelegem pe toate, incercam sa aruncam o privire asupra impactului pe care actualul seism financiar il are in practica de marketing, sa vedem care au fost primele reactii la criza in Romania si ce s-ar putea face in continuare. Recesiunea este un moment bun pentru ca oamenii de marketing sa-si revizuiasca portofoliile si strategiile si sa se focuseze si mai mult pe rezultate. Dar si ca acesta ne va si lovi foarte tare.

Actuala criza, ultramediatizata, a generat firesc temeri, incertitudini, intrebari, indoieli. Cum le-au raspuns guvernantii si multe dintre companii in egala masura? Mai degraba haotic decat logic, mai mult inconsecvent decat coerent.

Incet, incet si companiile din Romania incep sa-si mai faca temele si sa se uite in jur, sa-si puna intrebari si, in primul rand, sa isi redreseze strategiile si sa-si adapteze campaniile, care functionau in inertie, la noua situatie.

Invatati sa face-ti marketing, exploatati directorii insarcinati cu asta, exploatatii si sau accesati firmele specializate pe marketing, nu confundati marketingul cu a face fluturasi.

 

A cheltuiesti sau sa nu cheltuiesti – aceasta este intrebarea ianuarie 24, 2009


De cele mai multe ori, in situatii de criza, reactia din reflex pur si simplu este sa cheltuiesti mai putin. William Lauder, director la Estee Lauder, declarase pentru BusinessWeek ca se pregateste pentru tot ce e mai rau ca reactie la actuala criza si ca isi va intreba fiecare brand manager de ce resurse de marketing este vital sa dispuna, ce ar fi absolut necesar sa continue si, mai ales, la ce pot sa renunte. Organizatia Visa si-a mutat toate bugetele la o singura agentie pentru a economisi bani in 2009. Este un lucru care de multe ori este impus de sus, pe care l-am vazut deja si in destule companii romanesti. E criza, reducem cheltuielile cu X la suta. Marketingul nu functioneaza niciodata cu retete gata facute. Nu toate companiile sunt in situatia de a-si permite lucrul asta si, in plus, este normal ca trebuie sa iei in considerare daca nu cumva este cazul sa cheltuiesti chiar mai mult.

Experienta arata ca, in general, cresterea investitiilor de marketing pe timp de criza aduce, pe termen lung, beneficii care vor compensa ulterior investitia initiala necesara.

Explicatia are la baza relatia intre cota de piata si cota de comunicare, share of market (SOM) si share of voice (SOV). Cand cota de comunicare a unui brand este mai mare decat cota sa de piata, sunt mai mari sansele ca si cota de piata sa creasca in anul urmator. Din acest motiv, companiile care investesc atunci cand altii isi reduc investitiile au mari sanse sa isi imbunatateasca pozitia fata de concurenta.

O perioada de recesiune poate aduce si oportunitati, nu numai probleme si pierderi. Recesiunea nu inseamna doar fabrici inchise sau banci falimentare ci chiar si noi ocazii de consum pentru cei care stiu sa profite de ele.
Poate este un moment in care un competitor sau categoria in care concurezi cheltuieste mai putin si este momentul sa iti construiesti vizibilitate, sa obtii notorietate sau sa-ti maresti cota de piata. Poti sa te faci auzit intr-o perioada cand altii tac sau sunt mai putin galagiosi, poti sa iti faci reclama cu costuri mai mici pentru ca ceilalti si-au redus investitiile. Cei de la la P&G si-au facut o adevarata filosofie si practica din a investi pe timp de recesiune:

“cand vremurile sunt grele, construiesti cota de piata”.

 

Strategia – salvarea pe timp de criza ianuarie 24, 2009

Oricum, nu toate companiile sunt in pozitia celor de la P&G si nu beneficiaza de bugetele acestora. Pentru cei mai multi, nu se pune problema daca sa cheltuiasca mai mult ci pur si simplu cum sa faca fata acestei perioade.

Analiza celor de la firma de consultanta Copernicus despre marketing pe timp de criza pune punctul pe i. Pana la urma, problema nu se reduce la cat de mult sau cat de putin cheltuiesti ci cum faci acest lucru. O perioada de recesiune este una in care companiile trebuie sa isi revizuiasca strategiile, daca le au, si sa vada cat sunt de viabile. O companie bine condusa, care stie sa implementeze o strategie de marketing coerenta pe timp de criza, ar putea chiar sa castige mai mult. Daca brandul este in stare sa demonstreze ca are valoare si poate rezona cu clientii sai, mai ales la nivel emotional, va putea sa creeze loialitate si sa traverseze cu bine criza. Vom vedea asta si in studiul de caz BMW, care arata cum o strategie de publicitate bine gandita poate ajuta o companie sa treaca profitabil peste perioadele de criza si sa faca o competitie legata de pret irelevanta.

Adaptarea si revizuirea strategiei.

Dincolo de ceea ce vedem la altii si de primele impresii – scade accesul la credite, scad achizitiile de case si masini – fiecare marketer trebuie sa-si faca bine temele, pentru a vedea ce se intampla de fapt in piata lui, cum sunt afectati clientii proprii de actualele schimbari. Trebuie revizuite obiectivele anterioare, trebuie reinnoite strategiile si inventariate noile oportunitati.

Primul lucru pe care trebuie sa-l faca urgent fiecare om de marketing este o analiza serioasa, cu luciditate si responsabilitate, fara panica sau idei preconcepute.

Ce s-a schimbat in piata?

Ce atribut producsi cum il integrez?

Cum ii afecteazaasta pe consumatori?

Li s-au schimbat obiceiurile de cumparare?

Ce bariere ar trebui inlaturate?

Mai sunt loiali produselor companiei?

Cum trebuie incurajata loialitatea lor?

Cum vad ei acum produsele?

Le percep altfel?

Cum performeaza fiecare produs din portofoliu?

In ce fel ar trebui revizuit?

 

Must do for survive! ianuarie 24, 2009

Noi studii de piata ar fi utile in aceste momente, pentru ca este o perioada in care consumatorii sunt si mai constienti de nemultumirile si de problemele lor si este cel mai potrivit moment sa fie intrebati ce isi doresc de la companie, ce si-ar dori si aceasta nu le ofera, ce nu obtin de la concurenta, de exemplu.

Pastrarea consumatorilor “buni”

Noile studii de piata pot sa ia din nou pulsul pietei intr-o perioada in care se produc in mod cert schimbari. Pot aduce noi perspective si insight-uri, legand aceste informatii cu toate datele obtinute prin alte mijloace: informatii de la forta de vanzari, anchete online, informatii culese de la consumatori, informatii din presa.

Ar trebui refacuta sau reevaluata segmentarea actuala in functie de profitabilitate. Care sunt clientii cei mai profitabili si cum trebuie incurajata loialitatea lor in aceste momente de criza? Care sunt clientii nemultumiti si rau platnici care se pot dovedi complet neprofi tabili in aceastaperioada?

Focus pe cei 3 C: competitie, consumatori si comunicare

Image Dupaparerea lui Nigel Hollis, analist la compania Millward Brown, cheia succesului in astfel de momente este focusul. Si mai concret, concentrarea pe cei 3 C: competitie, consumatori si comunicare. Daca brandul este puternic si de succes, recomandarea este focusul pe avantajele construite deja prin brand. Dacabrandul este intr-o pozitie mai slaba, focusul trebuie sa fie pe valorificarea sistematica a punctelor tari, concomitent cu redresarea slabiciunilor.

Focusul pe competitie inseamna o analiza detaliata a pozitiei si strategiilor competitive ale principalilor concurenti, in noile conditii. Care dintre competitori aveau o situatie solida inainte de criza si cat de bine erau pozitionati? Cum ar putea reactiona? Ce spune strategia lor din trecut despre modul in care ar putea raspunde la noile conditii din piata? Orice miscare si strategie este expusa reactiilor ulterioare ale competitorilor, insa. In 2004, Kimberly-Clark a redus numarul de scutece din pachetele Huggies, pentru a-si mari marja de profit. Ca raspuns, cei de la Pampers au pastrat marimea pachetului insa au adaugat si o eticheta pe care scria “compara”. In paralel, au crescut insa eforturile de promovare si merchandising.

Focusul pe comunicare, inseamna intelegerea consumatorilor, concentrarea pe temerile, problemele si dorintele lor. Sa rezonezi cu consumatorii tai, pare un lucru de bun simt dar putina lume pare sa fi reusit s-o faca inca. Ce comunica companiile si de ce? Ce reactii poate sa genereze actuala strategie de comunicare? Cand lumea se confrunta cu greutati, trebuie comunicate solutii care sa rezolve problemele clientilor, in care sa arati cum poate produsul tau sa le rezolve sau sa ii ajute pentru a face fata greutatilor provocate de o criza.

Accent pe creativitate

Concentrarea pe comunicare trebuie sa insemne si accent pe creativitate. Solutiile creative, ingenioase, pot ajuta mai mult decat marile investitii in comunicare. Un exemplu binevenit in comunicarea haoticade la noi in contextul actualei crize si care imbina in mod fericit creativitatea cu intelegerea problemelor consumatorilor sai este Banca Transilvania si ultima sa campanie la abonamentul bancar. Ne-am obisnuit cu reclamele simpatice ale bancii, insa avem de-a face nu doar cu reclame creative dar si cu strategie si inteligenta de marketing, care functioneaza bine de tot pe timp de criza. Chiar si in conditiile in care banca a fost, recent, tinta unor atacuri de imagine, obiectul a nenumarate zvonuri legate de probleme de lichiditate sau de o posibila vanzare.

Caderea marketingului si ascensiunea PR-lui

Cred ca o data cu debutul acestei crize s-a putut observa si in Romania cat de importanta este comunicarea si care sunt rolul si misiunea relatiilor publice. Relatiile publice sunt un suport si un instrument al marketingului, dar in principal sunt o functie de management. Intr-o comunicare de criza neinspirat gestionata, o strategie de PR neadecvata sau lipsa acesteia, poate distruge cel mai inovativ program de marketing. Miliardele de euro cheltuite pe marketingul bancilor se pot duce imediat pe apa sambetei din cauza PR-lui.

 

Studiu de caz marca BMW! ianuarie 24, 2009

BMW a dovedit cum poate un program de publicitate bine condus sa ajute o companie sa treaca cu succes peste o perioada de criza, sa tripleze vanzarile si sa genereze profit. Compania BMW din Marea Britanie, initial o subsidiara a BMW AG din Austria, a reusit sa-si indeplineasca obiectivele de business printr-o strategie de publicitate coerenta si consistenta. Strategia celor de la BMW a construit o personalitate puternica marcii, care a generat o cerere in permanenta crestere pentru diversele modele , un salt spectaculos al vanzarilor si o rata de profit mai mare decat era de asteptat.

Provocarea

BMW era o marca tanara si nu beneficia deloc de o mostenire de credibilitate si de prestigiu in lupta cu alti concurenti, cum ar fi fost Mercedes, iar segmentul de clienti caruia se adresa era foarte limitat.

Strategia

Compania a apelat in 1979 la agentia de publicitate WCRS, cea care a creat si sloganul ” The Future is Bright. The Future is Orange” pentru marele gigant al telefoniei mobile iar campania creata de ei functioneaza si acum. Principalul obiectiv a fost sa se creeze o imagine mai bogata si mai nuantata a brandului. BMW era vazut in primul rand ca un producator de masini performante. Era nevoie de o largire a bazei de consumatori, dincolo de acest segment de entuziasti, interesati de performanta tehnica a masinilor.

Un al doilea obiectiv al campaniei era sa imbunateasca reputatia BMW de producator masini de lux, chiar daca modelele erau din ce in ce mai putin exclusiviste, pe masura ce vanzarile cresteau.

Strategia de publicitate a fost construita in jurul a patru concepte: comunicarea valorilor centrale ale brandului, o strategie de diferentiere, crearea unui centru de gravitate in jurul brandului si utilizarea unui altfel de registru de comunicare, un tone of voice aparte, ca sa vorbim in jargonul publicitarilor.

Valorile pe care a fost construita intreaga comunicare a celor de la BMW au fost aceleasi, vreme de 15 ani, chiar daca forma lor de exprimare e evoluat de la caz la caz, in functie de contextul economic, social sau competitiv: performanta, calitate, tehnologie avansata si exclusivitate. Evolutia acestor valori le-a asigurat relevanta si pertinenta si in conditii de criza, cum a fost recesiunea din anii nouazeci.

Publicitatea celor de la BMW in Marea Britanie s-a diferentiat si printr-o strategie aparte. BMW a iesit intotdeauna in evidenta fata de ceilalti jucatori printr-un numar mare de reclame diferite, in fiecare an. Fiecare reclama ilustra un alt aspect al valorilor brandului si se adresa unui alt segment de piata.

Chiar daca varietatea de modele BMW era permanent comunicata, a fost construit un centru de gravitate in jurul experientei unice oferite de o astfel de masina, mai ales cacercetarile aratau ca oamenii alegeau marca BMW in detrimentul diferitelor modele. Aceasta facea irelevanta concurenta bazata pe pret, din partea altor marci.

Toate reclamele produse de WCRS pentru BMW de-a lungul celor cincisprezece ani aveau un stil unic, inconfundabil. Lumea BMW era una rece, a perfectiunii tehnologice, construitape un imaginar iconic in care orice semne ale unei umanitati, care ar putea sasugereze imperfectibilitate sau aparitia unor greseli, era inlaturata. Nu este loc in comunicarea BMW pentru blonde planturoase, locuinte cu atmosfera calda de familie sau apusuri de soare emotionante. Masina este singura vedeta si ideea fiecarei reclame se bazeaza pe informatii legate de aceasta.

Rezultatele

Campania a triplat vanzarile BMW, iar bogatia si forta imaginarului creat de brand a creat o cerere permanenta pentru masinile sale, chiar si in perioade de criza. Numarul total de masini vandute crescuse de la 81.000 in 1980, la 455.000 in 1993, iar vanzarile pentru seria trei le depaseau pe cele de la Audi si Saab la un loc. Si asta in conditiile unui buget de promovare modest, comparativ cu profiturile sau investitiile in comunicare ale concurentilor.

Imaginea consistenta si consecventa a celor de la BMW a consolidat si crescut loialitatea clientilor. Un studiu de piata arata ca unii dintre clientii fideli erau chiar dispusi sa treaca cu vederea problemele pe care le-au experimentat cu masina. “Daca era vorba de un Rover as fi crezut ca este tipic. Cum este insa un BMW, pur si simplu cred ca sunt ghinionist”, spunea un client BMW intr-o cercetare calitativa realizata in 1994.

 

O disciplina benefica si necesara ianuarie 24, 2009

Pe timp de recesiune, atat consumatorii cat si marketerii trebuie sa faca tot ce pot mai bine pentru a iesi dintr-o situatie dificila. Nu toate brandurile vor trebui sa-si reduca investitiile. Cu siguranta cei care vor avea resurse astfel incat sa nu fie nevoiti sa reduca cheltuielile pe perioada crizei, vor avea de castigat cand se vor intoarce vremurile bune. Cu sau fara reduceri de buget, marketerii trebuie sa exploateze la maximum fiecare particica de buget si orice resursa disponibila.

Criza financiara impune o disciplinare riguroasa a intregului proces de marketing , de la planificare panala evaluare. Fiecare activitate si strategie trebuie revizuita si reevaluata in functie de rezultatele pe care le-ar putea aduce. Pentru ca miza este mult mai mare intr-o perioada marcata de lipsa lichiditatilor, trebuie existe siguranta ca fiecare investitie va asigura rezultate bune. Cel mai important lucru pentru marketeri in aceasta perioada este certitudinea unei strategii viabile, care poate sa aduca vanzari, profit si crestere pe termen lung. Un lucru normal si de bun simt de altfel, dar care devine mult mai clar, evident si necesar mai ales acum, cand lucrurile se complica. Cel mai sigur insa este ca recesiunea va impune o disciplina binevenita practicii de marketing din Romania. A trecut vremea campaniilor fara rezultate.